Săptămânalul DIPOL - TV/satelit, supraveghere, rețelistică

Fibră optică, satelit, drone? Are Africa șansa să aibe acces la Internet în secolul 21?

În luna noiembrie a acestui an, Paratus Zambia, un furnizor de servicii de rețea cu propria infrastructură de rețea în mai multe țări africane, a anunțat că împreună cu Meta, un conglomerat tehnologic din SUA care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, va construi o rețea de 900 km de cabluri de fibră optică în 10 orașe din Zambia până la sfârșitul anului 2023.

În Africa Sub-sahariană, conectivitatea la Internet se dezvoltă în două moduri. Pe de o parte, în cele mai dezvoltate țări, fibra a ajuns deja la majoritatea gospodăriilor conectate. Acesta este cazul în Kenya, de exemplu, unde 53% dintre conexiuni se bazează pe tehnici de acces prin fibră optică și doar 5% pe tehnologia xDSL. Tehnicile de acces wireless au, de asemenea, o pondere mare aici. În Africa de Sud, distribuția arată puțin mai prost – cei 33% dintre cei „conectați permanent” folosesc fibră optică și 4% xDSL. Pe de altă parte, în majoritatea țărilor, xDSL este încă principalul tip de conexiune care aduce Internetul în casele africane. În 2022, în Burundi, xDSL reprezintă 94% din conexiuni și doar 1% pentru fibră. În Congo, este de 35% xDSL față de 18% abonați de fibră. Se estimează că până în 2027, majoritatea țărilor cu dominație xDSL vor migra între abonații xDSL și fibră.

Operatorii de rețea procedează într-un mod similar în toată Africa: primele instalații de fibră sunt realizate în cele mai mari orașe, de obicei în capitale, urmate de orașele mai mici. Această strategie se explică prin potențialul de piață mai puternic în aceste zone, dar și prin ușurința instalării și costul mai mic. De exemplu, după lansarea unui serviciu de fibră CanalBox în Ouagadougou, Burkina Faso, în iunie 2021, Vivendi Africa Group (GVA) și-a extins rețeaua la cel de-al doilea oraș al țării, Bobo-Dioulasso, în mai 2022. Același model a fost folosit în Gabon, unde GVA și-a lansat oferta de fibră în Libreville în octombrie 2017, urmată de Port-Gentil în iunie 2022.

Următorul pas va fi extinderea acestor servicii în zonele rurale, unde trăiește cea mai mare parte a populației Africii (58%), care sunt încă foarte slab conectate la bandă largă. Când se va întâmpla asta? Se va întâmpla? Nimeni nu stie. În Europa, problema a fost rezolvată prin directivele UE care impun acoperirea așa-numitelor „puncte albe”, adică. zone fără acces la Internet de mare viteză într-o anumită perioadă de timp. Fondurile UE pentru punerea în aplicare a acestor prevederi circulă către statele membre de câțiva ani. Nu există iluzii că cineva din Africa va face acest lucru 100% caritabil. Ceea ce poate lucra în favoarea Africii, totuși, este faptul că infrastructura de fibră optică devine din ce în ce mai ieftină în fiecare an și faptul că, în ciuda nevoii de analize ample privind profitabilitatea unei anumite investiții, majoritatea operatorilor văd construirea propriei infrastructuri de fibră optică ca pe un oportunitate uriașă într-un orizont mai larg. Cei mai mici chiar își unesc forțele pentru a putea concura cu cei mai mari operatori în cursa pentru a construi trasee de fibră. Totuși, nu este la o scară care să permită să vorbim despre un Internet accesibil în aproape toată Africa.

Pentru a se confrunta cu lipsa infrastructurii și costurile mari de instalare, unele companii apelează la bancă. Un exemplu în acest sens este StarLink, fondată de Elon Musk, născută în Africa de Sud, o companie care operează o rețea de sateliți pentru a furniza Internet în zone în care este imposibil sau neeconomic furnizarea Internetului prin alte mijloace. StarLink a început operațiunile comerciale oferind un kit transceiver pentru 99 USD (în SUA, prețul este de 599 USD). Deși suma rămâne foarte mare pentru marea majoritate a populației țării, aceasta arată dorința giganților globali de a dezvolta Africa în ceea ce privește accesul la Internet de mare viteză. Nu este locul în care compania intenționează să se oprească, deoarece și-a asigurat o licență în Africa de Sud în 2021 și în Mozambic și Malawi în 2022.

Starlink nu este prima companie care încearcă noi metode de conectare a mai multor africani la Internet. Loon, o filială a firmei Alphabet, compania-mamă a Google, a abandonat în 2021 un proiect de baloane stratosferice care plutesc deasupra Keniei pentru a furniza 4G populației. Ideea este acum preluată de World Mobile, care a obținut o licență în Zanzibar și Tanzania și se așteaptă să obțină una și în Kenya. A mai existat și proiectul Aquila al companiei Meta menționat în primul paragraf care presupunea folosirea dronelor la altitudini mari, dar acesta a fost oprit în 2018.

Fibra optică, totuși, pare a fi cel mai real mediu, nu este tratat ca un experiment. Cu voință și management potrivit, perspectivele economice oferite de conectivitatea publică vor favoriza, fără îndoială, inițiativele operatorilor care sunt bine conștienți de potențialul ascuns în această regiune.

Antenă pentru amplificarea semnalului GPRS.

GPRS este o tehnologie asociată cu transmisia de date pe rețelele GSM. Viteza maximă de descărcare este de 115 kbps, dar în practică viteza ajunge la 30-80 kbps. GPRS permite transmitere datelor de telemetrie pe Internet.

Rețeaua GSM, precum și transmisia GPRS sunt adesea folosite pentru notificări/citiri de la contoare și modulele de comunicație ale panourilor de control. Când stația de bază a operatorului este departe de un astfel de dispozitiv, pot apărea probleme cu puterea adecvată a semnalului. Pentru a o îmbunătăți, trebuie conectată o antenă adecvată. Mai jos este prezentată cea mai comună antenă din oferta Dipol.

Ce tip de cleaver folosim pentru splicerele mecanice?

Splicere mecanice pentru conectarea fibrelor optice sunt încă folosite de instalatorii care efectuează ocazional instalații bazate pe conectarea fibrei optice. O întrebare frecventă care apare atunci când folosim pentru prima dată accesoriile de splice mecanic este aceea de a alege un cleaver pentru fibră.

Clever de fibră, indiferent de versiune, este cea mai scumpă parte a trusei, așa că merită să-i acordați puțin mai multă atenție. Există 2 tipuri de cuțite din care puteți alege:

Cleaverul L5882 se folosește la tăierea înaintea suduri fibrei optice cu un splicer. Cu toate acestea, utilizarea acestui tip de cuțit în cazul splicerelor mecanice nu pare a fi o idee bună. Când cleaverul este utilizat pentru aparatul de sudură, instalatorul primește feedback de la aparat că taierea nu a fost corespunzătoare. Nicio tăiere nu este posibilă. Apoi, este necesar să aranjați corect lama cuțitului. Totuși, acest lucru nu este posibil fără a avea un splicer care să verifice setarea reglajelor pe ecranul splicerului. Prin urmare, folosirea cuțitului L5882 pentru splicerul mecanic este supusă riscului de a face în mod inconștient tăieri proaste care pot avea un impact asupra calității sudurii.

În schimb, cuțitul L5801 nu necesită nicio ajustare. Calitatea tăieri inițiale este inferioară celei a L5882, dar acceptabilă atunci când se efectuează îmbinări mecanice. Tăieturile nu sunt atât de repetabile, unele dintre ele ar putea fi respinse de splice termal, dar în marea majoritate a cazurilor calitatea tăierii este destul de suficientă pentru a efectua un splice mecanic.

Sistem de satelit pentru hotel.

Sistemele multiswitch sunt responsabile cu furnizarea semnalelor de satelit DVB-S2 către apartamente și sunt o alternativă la sistemele de rețea prin cablu pentru hotel. Utilizarea fibrei optice în rețea poate fi asociată cu multe avantaje, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. Dacă sunt alese cabluri de fibră optică, costul construirii unei rețele cu multiswitch poate fi mult mai mic decât al rețelei cu cablu coaxial. Acest lucru se datorează atât costul fibrei optice care poate fi mult mai mic decât al cablului coaxial de bună calitate, cât și numarului redus de cabluri ce trebuiesc instalate.

Sistem de supraveghere bazat pe NVR-ul DS-9632NI-I8.

Diagrama de mai jos prezintă un sistem de supraveghere bazat pe DVR-ul IP Hikvision DS-9632NI-I8 K22362 cu 32 de canale și camere cu tehnologie AcuSense. NVR-ul are 8 porturi SATA, fiecare dintre acestea putând suporta hard disk-uri cu o capacitate de până la 10 TB. Datorită suportului RAID (0, 1, 5, 6, 10), sistemul poate fi protejat împotriva pierderii înregistrărilor în cazul defecțiunii discului. Sistemul folosește camere AcuSense din seria EasyIP 4.0, DS-2CD2046G2-I K03141 cu rezoluție de 4 Mp și DS-2CD2086G2-I K03185 cu rezoluție de 8 MP. Camerele au lentile cu o distanta focala fixa de 2.8 mm si un unghi larg de vizualizare. Tehnologia AcuSense permite filtrarea obiectelor umane/vehiculelor și astfel reducând alarmele false. Camerele sunt conectate la un switch PoE Ultipower 2224af cu 24 de porturi, cu o putere totală de 370 W.

***Amplificatoare de canal TERRA – când se folosesc?
www.dipolnet.ro/inf_dipo_2022_41.htm#04>>>mai multe***www.dipolnet.ro/inf_dipo_2022_41.htm#04***